S-a trezit din morţi Vasile, să te bântuie pe tine

Poate v-aţi întrebat unii ce s-a întâmplat cu mine de trei luni (sau câte) încoace de n-am mai scris. Sau nu… Că nu esclud nici varianta ignorării totale. Interesează pe cineva că am avut un grav accident de circulaţie şi că am stat în comă? Asta da, că sunteţi români şi vă plac dramele cum îi place la Dan Diaconescu Senzaţionalu’. Ar fi fost mişto să fie aşa, că nu am mai citit pe blogul nimănui că a fost o victimă prinsă între lumea morţilor şi a viilor. Bun, rămâne aşa, că m-am întors relaxat din spital, că doctorii şi-au făcut datoria şi că neveste-mii nu-i rămâne satisfacţia trecerii mele în altă lume dar mai ales nu încasează poliţa asigurării mele. Hăhăhă! Ce macabru sunt! Dar şi vouă vă place… Îmi urez un sincer şi călduros BINE AM REVENIT!!! că eu chiar mă bucur că sunt iarăşi parte activă a blogosferei. Ferească Dumnezeu pe toţi de ironia şi sarcasmul meu şi fie revenirea asta într-un ceas bun!
Na, ca să fac dovada renaşterii mele iacă-tă un film să ne râdem cu lacrimi. Deci, în concluzie dacă nu empatezi în circumstanţa căderii de la distanţa caracteristică a situării burlanului ’nspre ceea ce făcea ca somnul metafizic manifestat între concetăţenii determinaţi pe traiectoria deci, a căderii, ceea ce a deranjat tulburând în căderea contondentului, deci, burlanul, căzând în speţă la exact limita deranjării turbulenţei somnului care se manifesta între cei doi umanoizi…
Sau pur şi simplu nu mai citiţi penultimul meu paragraf, daţi dublu click pă imagine şi apoi trimiteţi linkul mai departe, precizând (evident) că eu am fost sursa. Aici am ataşat şi un icon rânjit cu toţi dinţii, către voi!